Sunteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist ?

Casă, fracturată casă: căderea părului și vite moarte

Impactul asupra sanatatii » Casă, fracturată casă: căderea părului și vite moarte

Proprietarii din Alberta spun că industria din vecinătate le-a fracturat viețile. Mai întâi printr-o sucessiune de întîmplări ocazionale

http://thetyee.ca/News/2013/10/21/Fracking-at-Home/

de Hans Asfeldt, Alison Bortolon

 

Sunt multe întrebări fără răspuns despre efectele acestei industrii”, afirmă Nielle Hawkwood, aici cu soțul Howard pe proprietatea lor.

HawkwoodFamily_600px.jpg

[Nota editorului: Vara trecută, doi studenți de la secția de studii globale și dezvoltare ale Universității Alberta, Hans Asfeldt și Alison Bortolon, au vizitat câmpurile petroliere și de gaz neconvențional din provincie pentru a cerceta îngrijorările oamenilor care locuiesc chiar în direcția vântului față de operațiunile de fracturare hidraulică. Înarmați cu camere, pix și hârtie, ei au înregistrat ceea ce trăiau proprietarii. Au fost 7 700 de locuri de fracturare orizontală în Alberta până la această dată și 7 300 în partea nordică a Columbiei Britanice începând din 2005. Mai multe astfel de povești sunt disponibile la AlbertaVoices project. Andrew Nikiforuk a contribuit la editarea acestui reportaj.]

 

Nielle și Howard Hawkwood nu mai întâmpină cu bucurie vântul de vest la ferma lor de vite de 40 de ani situată chiar la nord de Cochrane, la poalele Munților Stâncoși. Cuplul binevoitor, a cărui familie cultivă pământul în regiune de 100 de ani, vă va spune de ce cu o dezamăgire cuminte și o limpezime stânjenitoare.

Vântul de vest aduce acum deseori poluanți expulzați de la multe din cele 70 de sonde de petrol de gresie și de șist din regiune. Toate folosesc tehnologia controversată a fracturării hidraulice cu găuri de foraj pentru a permite accesul la hidrocarburile neconvenționale din apropiere, aducând prosperitate industriei de petrol de gresie Cardium.

„E un dezastru absolut”, afirmă Nielle Hawkwood, patolog de vorbire și de limbă pensionar, în vârstă de 64 de ani. „E un dezastru pentru sănătatea publică. E un dezastru de mediu. E un dezastru pentru generațiile viitoare. Și e foarte, foarte greu să ieși în față și să afirmi asta, atunci când unii membri ai comunității câștigă de pe urma lui.”

Soțul ei de 58 de ani, Howard, îl numește pur și simplu „vestul sălbatic. Nu există nimeni să-l apere sau să-l investigheze.”

Mânate de arendele atractive, apa ieftină și prețurile ridicate ale petrolului, aproape șase dintre companiile petroliere din Calgary- inclusiv Lightstream Resources (fosta PetroBakken), Pengrowth Energy, TriOil și Tamarack Valley Energy- s-au grăbit spre colinele submontane de la nord de Cochrane acum 5 ani și au început o adevărată frenezie a forării și fracturării.

Folosind cantități mari din apa municipală, nisip și chimicale de fracturare- inclusiv hidrocarburi gelifiate precum carburant diesel, condensat și kerosen- companiile au forat într-o formațiune de 2000 de metri adâncime. Au provocat explozii orizontale în rocă cu fluide sub mare presiune, la 2-5 kilometri de sonda verticală. Fiecare sondă necesită chiar și 25 de operațiuni de fracturare sub înaltă presiune pentru a perfora formațiunea dură precum betonul care este străpunsă de fisuri naturale.

Încă de pe vremea când industria a început să fractureze regiunea în 2009 (Cardium este acum cea mai fracturată formațiune de petrol și gaze din Alberta), soții Hawkwood spun că au îndurat o mulțime de probleme, inclusiv aer viciat, sănătate compromisă, vite moarte, cutremure și o comunitate fracturată.

A fost o învățătură abruptă și dificilă pentru cuplu. Peisajul cândva idilic cu panorame ale Munților Stâncoși, a fost industrializat abrupt de operațiunile de fracturare și de huruitul traficului constant de camioane.

„Sunt multe, multe întâmplări fără răspuns despre efectele acestei industrii”, afirmă Nielle. „Simțim că le-am experimentat direct, în ceea ce privește sănătatea noastră și poluarea aerului, cât și în privința problemelor din apa noastră.”

 

Ascunderea chimicalelor calcinate

 

Cea mai adâncă îngrijorare a soților Hawkwood a fost poluarea aerului de la evazări- arderea deșeurilor de gaz odată cu componentele lichidului de fracturare.

Potrivit revizorului general al Canadei, fracturare hidraulică nu doar că injectează milioane de galoane de apă și nisip în subsol, dar și în jur de 800 de chimicale diferite- un număr în care se regăsesc carcinogeni cunoscuți- prin gaura sondei. O parte din acest fluid este adus înapoi la suprafață, amestecat cu apa și gazul produs. Dar potrivit Regulatorului de Energie din Alberta, până la 80% din această bere toxică poate să rămână în subsol.

Anumite componente chimice ale fluidului de fracturare sunt separate alături de gazul natural cerut pe piață, care este apoi ars în fascicule de scântei.

Căldura produsă de arderea metanului face ca unele dintre aceste chimicale să reacționeze și să formeze noi chimicale care nu erau neapărat prezente în momentul injectării.

Casa familiei Hawkwood, cireada lor de 175 de vite Hereford și cei cinci cai se află chiar pe direcția dinspre care adie arderile, și la o altitudine similară.

„Unele din aceste chimicale sunt foarte periculoase când sunt arse până la descompunere”, precizează Nielle. „ Formează gaze foarte toxice.”

Dar companiile petroliere și de gaz nu divulgă toate chimicalele pe care le injectează în pământ.

Un inginer anonim, fost angajat în sectorul petrolier și de gaze, a reușit să obțină o listă a chimicalelor din fluidul de fracturare folosit la cel puțin unele dintre sondele din regiunea Lochend.

El le-a mărturisit soților Hawkwood că unul dintre chimicalele care e posibil să fie emise de fasciculele de scântei este fosgenul. Folosit ca un agent chimic de război, acesta este obținut prin reacția monoxidului de carbon și a gazului de clor. Fosgenul este unul dintre nenumăratele hidrocarburi clorinate, multe dintre care sunt folosite ca pesticide precum DDT.

Agenția pentru protecția mediului a Statelor Unite descrie fosgenul ca „extrem de toxic la inhalarea prin expunere pronunțată (pe termen-scurt)”. Poate cauza probleme respiratorii severe, inclusiv edem pulmonar (sau acumulări de fluid în plămîni), iritații severe ale ochilor, arsuri ale pielii, alte simptome și chair moartea.

Potrivit informațiilor obținute de inginer, o substanță chimică numită dibromoacetonitril este folosită în fluidul de fracturare din regiunea Lochend. Este folosită de asemenea în câmpurile de gaz de șist din Pennsylvania. Potențial fatală prin inhalare, formează o varietate de toxine noi inclusiv gaz de cianură atunci când este arsă până la descompunere.

„Presupunem că atunci când ard apa uzată din sondă, ard și această substanță chimică...acest lucru nu este monitorizat, nu este reglementat corespunzător”, afirmă Nielle.

O companie din Calgary care până de curând folosea substanța în fluidele sale de fracturare a încetat s-o mai facă, spun soții Hawkwood. Cuplul suspectează că această schimbare a rezultat în urma instruirii proprietarilor de către lucrători și a trimiterii de scrisori despre natura periculoasă a compușilor nitrilului.

Am pierdut mult păr”

Soții Hawkwood locuiesc la aproximativ 5 kilometri de arderile cele mai intense și au documentat cu grijă impacturile asupra sănătății lor în ultimii trei ani, în speranța că autoritățile vor face ceva. Nielle spune că a avut pierderi anormale de păr, și atât sănătatea ei cât și a lui Howard au avut de suferit considerabil. Dar cunosc pe alții care au fost afectați mai sever.

„Am pierdut o mulțime de păr”, spune Nielle. „Am avut iritații ale pielii, iritații ale nasului, iritații ale ochilor. Iar acestea sunt probleme cronice...S-au adunat de-a lungul ultimilor trei ani, de când a început fracturarea aici.”

Nielle mai adaugă: „Pot să ne folosească ca pe niște cobai și uite ce ni se întâmplă, de unde tragem concluzia că există îngrijorări legate de sănătate în ceea ce privește tehnologia.”

Întrucât lista chimicalelor care ar putea fi prezente este nesfârșită și necunoscută, testarea calității aerului poate fi costisitoare și dificilă. Dar în studiile în care au fost testate gazele arse pentru o gamă restrânsă de poluanți, au fost înregistrate niveluri ridicate de benzen.

Benzenul poate cauza leucemie, iar Nielle bănuiește că a contribuit și la pierderea ei de păr. Un studiu american din 2011 a descoperit că 75% din 632 de chimicale folosite în operațiunile de foraj pentru gaze naturale ar putea afecta pielea, ochii și tractul gastrointestinal, în timp ce 50% ar afecta creierul, sistemul nervos și rinichii. 25% pot cauza cancere.

Soții Hawkwood suspectează că unele dintre chimicalele de fracturare poluează și apa subterană.

La un moment dat, ei au mărturisit că apa de la robinet avea un gust ciudat care i-a făcut să n-o mai bea deloc, iar în Noiembrie trecut i-a provocat lui Howard usturimi ale pielii.

Este posibil ca fluidele injectate prin gaura sondei să migreze dincolo de zona de producție, prin conexiuni reciproce cu sonde mai vechi sau odată cu fisurile induse hidraulic, cu cele mărite natural sau burlane de foraj compromise și ciment.

Potrivit unei estimări științifice, una din șase sonde de petrol și gaz neconvențional va avea scurgeri de fluide în rocile din jur și în suprafață până în secolul următor.

Alge moarte, vite înfometate

În luna Noiembrie a anului trecut, Howard a observat că omniprezentele alge din apa cailor lor au murit brusc. Universitatea din Calgary a testat apa, care provine din același puț care aprovizionează casa soților Hawkwood.

Testele din Noembrie și Ianuarie au arătat niveluri ridicate de cloruri. Nivelul pH-ului apei a crescut de la 6.5 acum doi sau trei ani, iar acum variază între 7.2 și 8.6.

(O scurgere a lichidului de fracturare în apele de suprafață a cauzat o reacție similară în Kentucky, a raportat U.S Geological Survey.)

Soții Hawkwood spun că n-au putut să curețe apa de algele moarte, iar caii încă refuză să bea din ea. Cuplul are un al doilea puț de apă pentru cireada lor de vite. Când algele din bazinul cailor au murit, a dispărut cu totul din cele ale vitelor.

Acest lucru a coincis cu o creștere a pierderii de minerale la vite, iar până la mijlocul lunii Decembrie, emacierea se triplase, iar unele vite erau extrem de slabe.

Soții Hawkwood spun că veterinarul lor a investigat acest lucru, dar nu a putut remedia problema. Șase vite au pierdut din greutate și au murit, în timp ce alte patru au fost eutanasiate. Au fost efectuate autopsii pe două dintre ele, iar în jurul organelor lor a fost descoperită o substanță ca jeleul care adesea indică inaniția. Au fost testate furajele și s-a constatat că erau adecvate din punct de vedere nutrițional, iar vitele care nu au fost afectate și-au menținut sănătatea și greutatea corporală normală.

Puțul de pe parcelă a fost testat în mod privat de o a treia parte în Decembrie și din nou au fost confirmate niveluri ridicate de cloruri. Veterinarul i-a spus lui Howard că e posibil ca dezechilibrul de cloruri din apă să fi făcut ca nutrienții să fie evacuați prin sistemul digestiv al vitelor. Acest lucru ar fi dus la emacierea lor și ar explica cel mai probabil creșterea uzurii minerale.

O fermă care se clatină

Pe lângă poluarea aerului și a apei, ferma Hawkwood însăși se clatină uneori și suferă trepidații. Howard precizează că a trăit acest lucru pentru prima dată în August 2011 în timp ce se îngrijea de cai.

„Tot grajdul a început să se clatine și să tremure, iar calul a luat-o la goană afară”, afirmă Howard. „Încercam să-i iau șaua de pe el, când întregul grajd s-a legănat și am auzit pocnituri și scârțâituri”.

Howard a fugit imediat peste deal unde știa că opera un echipaj seismologic în acea zi, suspectând că era responsabil pentru trepidații.

Spre surprinderea lui, echipajul i-a explicat că întreaga muncă fusese oprită mai devreme în acea zi datorită unei operațiuni de fracturare din apropiere. Reverberațiile cauzate de fracturarea hidraulică pot distorsiona rezultatele testelor și ori de câte ori are loc fracturarea, testarea seismică trebuie să înceteze. Lucrătorii, care simțiseră de asemenea mișcarea pământului, i-au spus că fracturarea cauzase acele trepidații.

Mulți proprietari din zonă au simțit trepidațiile de cîteva ori. Cea mai apropiată stație de monitorizare seismică din provincie, aflată de cealaltă parte a orașului Calgary, a comunicat că trepidațiile nu au fost înregistrate de echipamentul de monitorizare și că nu au avut loc.

Însă cutremurele au distrus grajdul familiei Hawkwood, care a fost lăsată să-și facă singură reparațiile.

Cuplul se întreabă dacă cimentul crăpat din pereții grajdului sunt un indiciu a ceea ce s-ar putea întâmpla cămăsuirii de ciment ale sondelor. Cimentul este folosit pentru a preveni migrația gazului și a altor fluide din zona de producție către alte straturi și în acviferele de apă potabilă.

Până acum, trepidațiile au rămas fără răspuns și s-au făcut prea puține lucruri pentru a diminua poluarea apei și a aerului sau pentru a preveni viitoare probleme.

Este foarte greu să iei atitudine”

„Se pare că reglementatorii au plecat pur și simplu”, afirmă Howard. El și Nielle au trimis scrisori către premierul din Alberta și miniștrii sănătății, agriculturii și energiei, dar li s-a spus doar că trebuie să vorbească cu Consiliul Conservprii Resurselor Energetice (ERCB), acum Reglementatorul de Energie din Alberta.

ERCB le-a spus să vorbească cu Alberta Environment, altă agenție guvernamentală. Reprezentanții săi le-au întors spatele soților Hawkwood, pe motiv că nu pot răspunde la 400 de plângeri smiliare numai din sudul Albertei.

ERCB a organizat întâlniri comunitare, dar Nielle spune că toate îngrijorările care au fost ridicate au fost pur și simplu ignorate. „Au spus realmente că, ei bine, știm ce facem.”

Între timp, Nielle și Howard au scris ziarelor, s-au întâlnit cu vecinii și au legat prietenii cu locuitori ai Albertei de pe tot cuprinsul provinciei. Nu au fost surprinși să afle că mulți dintre ei erau neinformați deoarece cele mai multe dispute pe tema fracturării nu sunt făcute publice niciodată.

„Nu suntem singurii fermieri care au avut parte de aceste probleme. Cei mai mulți oameni nu vor să iasă în față dintr-un motiv sau altul”, spune Nielle. Ea și soțul ei explică că presiunea de a nu vorbi despre impacturile fracturării poate fi copleșitoare.

„E foarte greu să iei atitudine. Mulți oameni, mulți fermieri și crescători de vite depind de industria de petrol și gaze pentru venitul adițional, deoarece nu fac prea mulți bani din creșterea vitelor sau agricultură”, precizează Nielle.

Mulți dintre cei angajați în sectorul de petrol și gaze se tem că dacă își împărtășesc poveștile i-ar putea costa slujbele. „Sunt complet îngroziți”, spune Howard.

 

 

Traducerea de Alina Vizitiu

  • Adauga legatura catre:
  • facebook.com
 

Comentarii