Sunteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist ?

Legatura dintre fracturare si aprinderea fântânilor din districtul Parker, demonstrata printe teste stiintifice

Ştiri » Legatura dintre fracturare si aprinderea fântânilor din districtul Parker, demonstrata printe teste stiintifice

2014-06-17 11:36

de Brett Shipp

http://www.wfaa.com/news/investigates/Scientists-say-state-tests-prove-fracking-to-blame-for-Parker-Co-flaming-wells-262056131.html

            În ultimii doi ani, News 8 a difuzat o serie de știri despre flăcările care se înalță din fântânile din districtul Parker. Gazul metan a găsit cumva o cale de a ajunge în rezerva de apă, la niveluri extrem de periculoase.

            În timp ce producătorii de gaz din șistul Barnett neagă orice legătură a aprinderilor apelor cu operațiunile lor, doi savanți contestă acest lucru. Ei spun că rezultatele testelor abia emise de regulatorii statali oferă dovezi concrete care demonstrează o conexiune intre fracturare si contaminarea apei subterane.

            Un localnic din districtul Parker, Steve Lipsky, a observat prima dată acest lucru în 2010. Fântâna sa era tot mai contaminată cu gaz metan, la niveluri din ce in ce mai mari. Atât de mult încât atunci când dădea drumul la apă, gazul natural ieșea la suprafață. El exemplifică cantitatea mare de gaz aprinzând gura fântânii seara.

            Astăzi, contaminarea a devenit atât de gravă încât chiar și apa din fântână ia foc.

”Ei bine, e tot mai rău”, spune Lipsky. ”Asta încerc să vă spun.”

Vara trecută, Lipsky a dat în judecată regulatorii petrolieri și de gaz ai statului din cadrul Comisiei Feroviare din Texas.

Agenți de camp și tehnicieni au venit și au realizat teste, nu doar pentru a măsura cantitatea de gaz din fântână dar și ca să determine de unde venea gazul. Acele teste au fost acum finalizate iar săptămâna trecută, Comisia Feroviară din Texas a publicat rezultatele oficiale.

Concentrația nivelurilor de metan din apa lui Lipsky este ușor în creștere, indică raportul. Se menționează de asemenea că, compoziția chimică a metanului a fost neconcludentă în ceea ce privește o sursă precisă a gazului.

Testele realizate de stat au arătat că apa lui Lipsky conținea 8.6 miligrame de metan pe litru, exact sub limita inaceptabilă de 10, stabilită de guvernul federal. Însă testele realizate recent de Zac Hildebrand de la Universitatea Texas din Arlington au măsurat 83 de miligrame pe litru, cel mai ridicat nivel de contaminare cu metan pe care l-a văzut vreodată.

"Ceea ce putem spune acum este că acestea sunt periculoase—acesta e un nivel periculos”, spune Hildebrand.

Într-un e-mail către News 8 din februarie trecut, purtătorul de cuvânt al Comisiei Feroviare, Stacie Fowler, ne-a declarat: „Comisia este conștientă de concentrația nivelurilor ridicate de metan”. Fowler a mai spus că „eșantioanele și rezultatele testelor realizate de stat s-au concentrate pe sursa gazului metan și nu pe testarea nivelurilor de metan”.
            Lipsky spune că, Comisia Feroviară știa că rezultatele testelor pentru concentrație nu erau corecte. „Dintr-un motiv necunoscut, nu vor să aibă în arhivă adevăratele niveluri pe care le am eu”, spune Lipsky.

Așadar, ce au arătat rezultatele testelor statului despre sursa gazului din putul lui Lipsky?
Datele testelor prezentate în raport au măsurat compoziția chimică atât a gazului găsit în apa lui Lipsky, cât și la două sonde producătoare de gaz din apropiere, numite Lișița și Chelarul.

Potrivit raportului Comisiei Feroviare „nu sunt suficiente dovezi” pentru a determina dacă cele două eșantioane se potrivesc.

Totuși, o inspecție a datelor testului ilustrează că semnătura chimică (cunoscută ca analiza izotopică) a șistului Barnett este 46.52. Măsurătoarea semnăturii chimice a gazului din fântâna lui Lipsky este de 46.63, o potrivire aproape identică.

            „Datele metanului și etanului de la producția celor două sonde sunt în esență exact la fel cu cele din fântâna lui Lipsky”, spune savantul Geoffrey Thyne din Wyoming, care a analizat datele pentru WFAA. „Acest lucru îmi spune ca gazele sunt la fel și că cel din fântâna lui Lipsky provine din formațiunea Barnett.”

            L-am rugat și pe geologul Bryce Payne din Pennsylvania să analizeze datele. El este de aceeasi parere, precizând că gazul din apa lui Lipsky (numită în raport ca puțul numărul 8) este clar rezultatul operațiunilor de fracturare.

            „Gazul din puțul numărul 8 provine din Barnett și vine aproape direct de acolo”, a precizat Payne.

            În plus, atât Thyne cât și Payne cred că rezultatele acestor teste ar putea reprezenta prima demonstratie decisivă din SUA a legaturii dintre fracturare și contaminarea acviferului.

            „Se pare că avem aici primul exemplu concludent că acest lucru se întâmplă în realitate”, a precizat Thyne.

            Raportul Comisiei Feroviare lasă deschisă posibilitatea că această contaminare „ar putea fi atribuită…migrației naturale din formațiunea de gaz de mică adâncime Strawn”, aflată exact sub acvifer.

            Când i-am rugat să răspundă presupuselor discrepanțe, oficialii statului au refuzat, oferindu-ne în schimb o declarație: „Conducerea Comisiei Feroviare susține concluziile la care s-a ajuns în raportul din 23 mai. Avem cunoștința ca alte studii se realizează în zonă și salutăm oportunitatea de a analiza alte rapoarte in viitor.”

            Însă Lipsky a precizat că nu va mai cere ajutorul regulatorilor statului. El a menționat că noile dovezi sunt lămuritoare și zdrobitoare și că locuitorii din șistul Barnett trebuie să acționeze acum uniti pentru a-și proteja apa.

            „Dacă oamenii nu se ridică de pe canapea să voteze sau să facă ceva, cine-i va opri [pe producatorii de gaz si pe departamentele de stat, n.n] din a face în continuare ceea ce fac?” a spus Lipsky.

 

 

 

 

Traducerea de Alina Vizitiu

  • Adauga legatura catre:
  • facebook.com
 

Comentarii