Sunteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist ?

Sunt acordurile cu Chevron legale?

Intrebari frecvente » Sunt acordurile cu Chevron legale?

Intreg studiul realizat de prof. univ. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. Alexandru Tasnadi, inginer geolog Liana Popa se gaseste la
http://www.alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/Raport_Comisiei_de_Experti_16_nov_2012.pdf

Legea petrolului nr. 238/2004 prevede în conţinutul ei următorii termeni :

Art. 1 - (1) Resursele de petrol situate în subsolul ţãrii şi al platoului continental românesc al Mării Negre, ..., fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului roman.

             (2) Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile  constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.

             (3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz  condensat.

 

Art.2 -  În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite se definesc după cum urmează: ...

            (2) acord petrolier este actul juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între autoritatea competentă (ANRM, n.a.) şi una sau mai multe pesoane juridice române ori străine, în vederea efectuării de operaţiuni petroliere şi a concesionării bunurilor necesare realizării acestora;...

           (13) dezvoltare semnifică ansamblul lucrărilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea, montarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor specifice, conductelor colectoare, conductelor magistrale, echipamentelor şi a altor utilităţi necesare extracţiei, tratării, stocării, transportului şi tranzitului petrolului;

           (14) exploatare semnifică ansamblul de lucrări efectuate la şi de la suprafaţă pentru extragerea petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum şi tranzitul acestuia prin conductele magistrale, în vederea realizării unor scopuri economice prin folosirea şi punerea în valoare a acestuia;

           (15) explorare semnifică ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare; ...

          (24) operaţiuni petroliere semnifică ansamblul de activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zăcământ petrolier, înmagazinarea subterană, transportul şi tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum şi operarea terminalelor petroliere;..

          (27) permis de prospecţiune este actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul neexclusiv, în sensul că se poate acorda simultan mai multor solicitanţi, de a efectua lucrări de explorare intr-un perimetru petrolier; ...

 

Art. 27. – (1) Operaţiunile petroliere, inclusiv ..., se concesionează in condiţiile prezentei legi de către autoritatea competentă.

              (2) Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani.

 

Art. 30. – (1) Concesionarea operaţiunilor petroliere se realizează prin acord petrolier, încheiat de autoritatea competentă cu persoane juridice române sau străine....

Art. 31- (1) Acordul petrolier se încheie în formă scrisă şi intră în vigoare după aprobarea lui de către Guvern.

            (2) Prevederile acordului petrolier  rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale favorabile titularului acordului petrolier. (Acest paragraf a fost ulterior modificat).........

Art. 47. – Titularul acordului petrolier are următoarele drepturi:

(e) să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte.

Să observăm că:

1. Gazele naturale de care se ocupă legea petrolului se mai numesc şi “gaze convenţionale”; deci, Legea petrolului nr. 238/2004    se ocupă  doar de gazele  naturale convenţionale, nu şi de restul gazelor naturale, numite “gaze neconvenţionale” (printre care se află  gazele de şist);

2. Spre deosebire de legea minelor (pentru aur, cupru etc.),  unde  pentru concesiune există licenţă  pentru explorare (pentru  maximum 8 ani)  şi licenţă separată pentru  exploatare (de fapt pentru dezvoltare, exploatare, închidere)  (pentru 20 de ani), în legea petrolului există o singura licenţă “mixtă”, de explorare şi de exploatare,   numită  “acord petrolier” (de concesiune pentru  explorare-dezvoltare-exploatare) (de fapt  ar trebui să fie şi pentru  abandonare !) (pentru 30 de ani);

3. Explorarea are trei etape: cercetare, prospectare şi explorare geologică.

 

Producţia actuală de gaze naturale  (convenţionale) în România

 

Producţia actuală de gaze naturale este de 11 miliarde m.c./an  (de la  producţia maximă de 36 miliarde  m.c. în anul 1986),  iar necesarul intern este de 15-16 miliarde m.c./an (populatie şi  întreprinderile care mai există) [7]; diferenţa este acoperită  prin import de gaze în principal din Rusia. Depozitele cunoscute  acum de gaze naturale din România sunt de  circa 100 miliarde m.c., deci suficiente pentru  încă circa 10 ani.    Producţia internă este realizată de două companii: compania de stat Romgaz, care extrage circa 6 miliarde m.c./an, şi compania Petrom.S.A. (în care statul român are  10 % din acţiuni, restul fiind deţinut de austriecii de la OMV), cu o producţie de circa 5 miliarde m.c./an. Menţionăm că România nu a exportat până acum gaze naturale, deoarece  nu are instalaţii de lichefiere şi conducta Arad-Szeged (plătită de statul român şi de statul maghiar) nu este încă finalizată .  Petrom a anunţat, se pare,  că  de îndată ce această conductă va fi finalizată, va exporta  (parte din) gazul produs de  ea:  legea petrolului nr. 238/2004 îi permite şi  Uniunea Europeană  o cere, prin impunerea liberalizării  (circulaţiei) energiei.

În România, gazele de şist  nu  se regăsesc în actuala Lege a petrolului 238/2004 (vezi Art. 1, alin. 3) deci, teoretic,  gazele de şist  nu pot fi explorate-dezvoltate-exploatate   în România,  până nu se modifică legislaţia.

             Nu există nici un studiu profesionist complet care să analizeze  gazele neconvenţionale (gazele de şist). Aflăm din depoziţia ANRM că există în pregătire un studiu referitor la gazele neconvenţionale, incluzând gazele de şist, care va avea cert un nivel ştiinţific ridicat  datorită componentei echipei de lucru,  sub egida Comitetului Naţional Român, pentru Consiliul Mondial al Energiei (CNR-CME).

            Echipa care lucrează la elaborarea acestui studiu este finanţată de companiile beneficiare din domeniul energiei, care sunt interesate să exploateze gaze de şist şi atunci rezultă că întregul material va face apologia unor metode sigure şi nepoluante care astăzi nu există şi nu sunt măcar în faza de proiectare.

ANRM  ne sfătuieşte să aşteptăm concluziile acestui studiu, înainte de a declanşa o “cruciadă” împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin FH.

Dar ANRM nu a aşteptat acest studiu şi a  aprobat pentru Chevron patru acorduri petroliere  pentru gaze neconvenţionale oare de ce ?

            Nu se cunosc perimetre care conţin cu siguranţă gaze de şist în România.

   

Deci,  compania americană Chevron (www.chevron.com)  deţine 4 acorduri petroliere  pentru gaze de şist (menţionăm că pe site-ul companiei se menţionează expres că este vorba de gaze de şist pentru cele 4 perimetre: „shale gas exploration areas”), obţinute astfel:

● Guvernul a concesionat (în urma cererii  avansate în  iulie 2010) companiei americane Chevron  trei perimetre în Dobrogea de sud, cu ieşire la Marea Neagră,  în suprafaţă totală de 2.700 km2 (=270.000  ha)  pentru  gazele de şist, prin 3 acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare,  încheiate între ANRM (martorii [7] şi [8]  au semnat) şi  Chevron România Holdings  B.V. (subsidiara olandeză a companiei americane Chevron):

- în perimetrul EX - 18 VAMA VECHE,  prin HG nr. 188 din 20.03.2012 (publicată în M.Of. din 28.03.2012),

- în perimetrul EX - 19 ADAMCLISI, prin HG nr. 189 din 20.03.2012 (publicată în M.Of. din 28.03.2012),
- în perimetrul EX - 17 COSTINEŞTI, prin HG nr. 190 din 20.03.2012 (publicată în M.Of. din 28.03.2012) .

● La 29 februarie 2011, Chevron a achiziţionat 100 % de la Regal Petroleum acordul petrolier  pentru gaz,  pentru perimetrul EV-2 Bârlad de 6.257 km2 (=625.700 ha). Acordul  petrolier  a fost aprobat lui Regal Petroleum  prin HG nr. 2283 din 9.12.2004 (publicată în M.Of. din 4.01.2005) şi transferat lui Chevron  de către ANRM în 2011; explorările erau planificate să înceapă în 2012.

       Cele trei acorduri petroliere  deţinute de Chevron în Dobrogea au fost declasificate la cererea societăţii civile şi au fost puse pe site-ul ANRM. Acordul petrolier deţinut de Chevron pentru Bârlad  nu a fost  încă declasificat.

       În urma declasificării  celor trei acorduri ale Chevron în Dobrogea, am putut observa, printre altele,  două lucruri:

 1) Toate cele trei acorduri conţin la Art. 1 –Definiţii, la pagina 7, următoarea definiţie:

    *Gaze naturale*  sunt  gazele libere din zăcămintele  de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei,  gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz  condensat  precum şi gaze neconvenţionale.

Dacă  comparăm această definiţie  a gazelor naturale  din  cele trei acorduri, Art. 1,  cu  definiţia gazelor naturale  din Legea petrolului nr. 238/2004, Art. 1, alin (3),   cu care trebuia să coincidă,  observăm că apare ceva în plus: “precum şi gaze neconvenţionale.”

Deci ANRM, prin Presedintele său  de atunci, dl. Alexandru  Pătruţi,  şi Directorul  General  de atunci,  dl. Dorin Octavian Cojocaru ,  au “actualizat” cu de la sine putere  acordul petrolier şi pentru gaze  neconvenţionale,  deşi acest lucru nu este prevăzut în Legea petrolului nr. 238/2004.

Este proba  că  Legea petrolului nu se referă şi la gazele neconvenţionale şi că deci cele trei acorduri sunt ilegale.

 

     2)  În Anexa 1 de la sfârşitul fiecăruia din cele trei acorduri se află  scris „Programul minim de lucrări de explorare” pentru maximum 8 ani, identic la toate trei:  de  2+2=4 ani în Faza I (program obligatoriu), cu costuri  totale de  21.140.000 USD,  şi  trei variante (de 2 ani, de 3 ani şi de 4 ani)  pentru Faza II (program opţional), cu costuri totale în  varianta de 4 ani de 100.140.000 USD.

Deci, în cele trei acorduri petroliere  de explorare-dezvoltare-exploatare din sudul Dobrogei  sunt detaliate  doar lucrările de explorare , în valoare totală  de 3 x121.280.000=363.840.000 USD pentru 8 ani. 

Aceasta explică de ce unii vorbesc de exploatare (acordul este de explorare plus exploatare, pentru 30 de ani) , alţii de explorare (sunt aprobate lucrările pentru faza de explorare, care durează maximum 8 ani) !

 

 

Concluzii:

1). Considerăm cele patru acorduri petroliere încheiate cu Chevron ca fiind ilegale în legislaţia actuală  şi trebuie  deci să fie anulate.  

În acest sens ar fi  necesar şi urgent ca juriştii din România să se pronunţe despre legalitatea acordului petrolier din perimetrul EV 2 Bârlad şi cele trei  acorduri petroliere din Dobrogea pentru gaze de şist, încheiate în afara legii petrolului nr. 238/2004. 

 

2). Chevron nu poate opera gaze  neconvenţionale (de şist) cu aceste acorduri petroliere

Aceste acorduri petroliere prevăd operaţii cu gaze convenţionale. Prin Legea petrolului nr. 238/2004, Art. 31 (2), “Prevederile acordului petrolier  rămân valabile pe toată durata acestuia”, deci acest acord petrolier este doar pentru gaze convenţionale, chiar dacă mâine ar fi schimbată legea petrolului.

Se impune de asemenea ca juriştii să se exprime despre legalitatea explorării-exploatării  gazelor neconvenţionale  în perimetrul Bârlad de către Chevron, cu un acord petrolier  pentru gaze convenţionale,  obţinut prin cumpărare (transfer de titular) de la Regal Petroleum şi nu pentru gaze neconvenţionale.

 

3). ANRM trebuie să justifice clasificarea integrală a tuturor  acordurilor petroliere, având în vedere că potrivit art. 203 lit. b) din HG nr. 585/2002, privind Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, se interzice expres clasificarea în bloc a contractelor/acordurilor.

În acest sens, textul art. 203 lit. b) din HG nr. 585/2002 prevede: “b) clasificările se aplică numai acelor părţi ale contractului care trebuie protejate”.

 

4) Actualul guvern în frunte cu primul ministru Ponta neglijează aspectul de ilegalitate a acordurilor petroliere încheiate cu Chevron !


            Se ştie că în mai 2012, în urma protestelor,  Guvernul Ponta a instituit un Moratoriu asupra  gazelor de şist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracționare hidraulică.

Interesant  de remarcat este ceea ce a scris  fostul Preşedinte al ANRM, domnul Pătruţi, în depoziţia ANRM :  “Clarificarea existenţei sau inexistenţei în România a unui “Moratoriu” privind exploatarea gazelor de şist, nu poate fi făcută, având în vedere că nu există publicat nici un act oficial pe acest subiect”, iar Directorul General  al ANRM, domnul Cojocaru, în timpul Audierii Publice, spunea : “Este un “Oratoriu”, nu un “Moratoriu””.

Actualul guvern, în frunte cu premierul Ponta, în loc să se preocupe urgent de modificarea Legii petrolului nr. 238/2004, preferă să se complacă într-un cadru ilegal, servind astfel cu mult patos interesele companiei Chevron şi ignorând populaţia din zonele vizate. Oare de ce ? Care sunt argumentele care stau la baza acestui dezinteres al guvernanţilor noştri faţă de o lege şi faţă de soarta (de fapt viaţa) cetăţenilor care au ghinionul de a locui în aceste zone ?!  

 

  • Adauga legatura catre:
  • facebook.com
 

Comentarii

  • Ioan Marian
    2014-03-10 22:31

    Buna ziua,
    Aceste prezentări sint corecte, insa chiar daca o lege data de Parlement ar autoriza explorarea si exploatarea gazelor de sist, ar fi neconstituțional. Art. 22, 31 si 35 din Constituție prevăd dreptul la viata, la informație si la un mediu sănătos.
    Exista decizia Consiliului Constitutional din Franța din 10 oct 2013, decizia Curtii Constitutionale din statul Pennsylvania din 19 dec 2013, este suficient sa privim motivele ce au dus la justificarea interzicerii explorarilor si exploatărilor pe teritoriul Franței sau lăsarea deciziei catre autoritățile locale in Pennsylvania, aceleași motive se pot invoca si in România, avem o Constituție similară, chiar daca nu putem face referire la anii 1789 sau 1776 așa cum s-a facut in procesele respective

    https://www.facebook.com/notes/ioan-marian/decizia-consiliului-const itutional-din-franta-privind-interzicerea-fracturarii-h/735802916453229

    https:/ /www.facebook.com/notes/ioan-marian/legislatia-din-statul-pennsylvania-da-dreptu l-autoritatilor-locale-de-a-interzic/735831466450374